Dictionar de lagar (Oliver Lustig)

Pe 3 mai 1944, Lustig a fost inchis, impreuna cu parintii si cei sase frati, in ghetoul din Cluj, de unde a fost deportat, la 15 iunie, in lagarul de exterminare Auschwitz-Birkenau. La Birkenau si-a pierdut parintii si trei dintre frati. Si, desi nu pare, faptul ca dupa aceasta tragedie au ramas in viata 4 persoane din aceeasi familie a fost o imprejurare rara si fericita…cu ghilimelele de rigoare.

Oliver Lustig avea 18 ani cand a fost dus in lagarul de concentrare. Si acolo a ramas fara haine, fara parinti si frati si fara speranta ca va supravietui. Intr-un lagar inconjurat de alte lagare, nu frica de moarte era cea care il oprea pe tanar sa incerce sa treaca de gardurile ghimpate, ci faptul ca, dupa acele garduri ghimpate erau altele si altele, astfel incat nu puteai pastra nici cea mai mica incredere in reusita unui astfel de gest disperat.

A ramas si fara grai, dar nu lipsa de inversunare l-a lasat fara voce, ci intelegerea consecintelor pe care actele sale le-ar fi avut, nu numai asupra sa, ci asupra tuturor celor din jur.

Se afla, astfel, intr-un spatiu in care altii aveau drept de viata si de moarte asupra lui si in care, asa cum spune acesta, singurul act de curaj era supravietuirea.

Da, sa supravietuiesti era tot ceea ce puteai sa faci, desi era cu siguranta cel mai greu lucru atunci cand trebuia sa cari cenusa prietenilor tai deja gazati si incinerati pentru a fi folosita ca ingrasamant sau pentru a fi aruncata in cel mai apropiat rau.

Lustig povesteste, cu voita detasare, cum SS-istii au omorat pe rand orice zambet si orice gand frumos, orice ramasese omenesc, incat, la un moment dat, nici macar nu mai putea visa la un moment fericit. Povesteste cum zi dupa zi, s-au obisnuit cu munca, cu moartea, cu bataia, incat nimic nu a mai ramas sfant…in afara e impartirea painii. Acea paine care la inceput era data la patru oameni, apoi la cinci, la sase, iar la sfarsit la saisprezece…

„Dictionar de lagar” este, astfel, un roman cutremurator de realist si lipsit cu totul de insemnari melodramatice. In locul acestora, este presarat cu fraze in germana, majoritatea ordine, care probabil inca vuiesc in urechile autorului. Aceste cuvinte chinuitoare stau la baza fiecarui capitol din roman si reprezinta laitmotivul fiecarei amintiri a autorului.

Lustig transforma prin aceasta carte statisticile in tragedii dureroase si ne ajuta sa intelegem, atat cat este posibil fara sa fi trait acea experienta, amploarea masacrului si faptul ca, pentru iluzia puterii si a sigurantei, exista destui oameni care se vor dezumaniza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s