Orasele invizibile (Italo Calvino)

orase-invizibile,,O ultima declaratie de dragoste facuta orasului”, asa descrie Italo Calvino aceasta colectie de descrieri urbane, reunite sub numele de „Orasele invizibile„.

Kubilai Han, stapanul celui mai vast imperiu din istorie, isi trimite supusii sa ii fie ochi si urechi in imperiu si sa se intoarca cu vesti si povestiri despre tinuturile pe care au calcat. Un singur „povestitor” ii capteaza insa atentia, Marco Polo. Desi limba ii este initial straina acestuia, iar descrierile iau forma numai prin obiectele aduse din diferitele orase, prin gesturi, salturi sau strigate si, desi lui Kubilan Han ii este cateodata greu sa desluseasca ceea ce calatorul vrea sa ii infatiseze, aceasta descriere este atat de personala, de palpabila, incat, chiar si atunci cand cuvintele ar putea sa ii ia locul, acestea sunt gonite.

Marco Polo imi aminteste de Scheherazade, si el povesteste pentru a ramane in viata, doar ca aceasta nu i-ar fi luata de catre nimeni, ci ar pali probabil singura, in lipsa acestor povesti. Asa cum ar pali si vitalitatea lui Kubilai Han. Povestile par a fi hrana sufletului sau.

Orasele invizibile este o carte a unei nopti pe prispa, o carte melancolica, intesata de orase imaginare, ravnite, care, cu cat par mai putin verosimile, cu atat apar mai detaliate si mai limpezi in imaginatia noastra.

,,Pentru a vedea un oras, nu e suficient sa tii ochii deschisi. Mai intai trebuie sa scapi de tot ceea ce te impiedica sa-l vezi – toate imaginile mostenite si ideile preconcepute.” Italo Calvino

Toate orasele poarte nume de femei si in toate se regaseste ceva din misterul si complexitatea acestora. Oare a descris orasele pe care le-a vizitat sau femeile ce i-au trecut calea, transformand trasaturile acestora in trasaturi ale strazilor, ale porturilor, ale tarabelor, ale locuitorilor…? Nu vom sti niciodata🙂 Tot ce stim este ca Ersilia, Eutrope, Zenobia, Isaura, Pirra, Fillide si toate celelalte locuri descrise in carte ar putea, la fel de bine, sa fie descrierile unor femei in toata frumusetea si complexitatea lor sau personificari ale unor realitati urbane.

Un parfum putin erotic se simte in fiecare oras, parfumul femeii din umbra sa. Pe strazi straine, cu acest parfum in nari, cititorul se pierde, asemenea lui Marco Polo, gasind lucruri cunoscute intr-o forma straina sau lucruri necunoscute intr-o forma familiara.

Dialogurile dintre Marco Polo si Kubilai Han sunt presarate printre descrieri; acestia dezbat in convorbiri metaforice orasul si urbanul, iar noi suntem martorii evolutiei relatiei dintre cei doi.

Simetria si jocul artimetic descrie dispunerea acestor scurte povestiri, intreaga carte avand o structura arhitecturala, cu diferite interpretari numerologice: cincizeci si cinci de orase in noua capitole, fiecare cuprinzand cate cinci prezentari, cu exceptia primului si ultimului capitol care contin un numar dublu de texte. Orasele sunt grupate sub titluri precum “Orasele si memoria”, „Orasele si dorinta” sau “Orasele si cerul”, titluri prin care anticipam senzatiile atribuite fiecarui oras in parte, dar si personalitatea femeii corespunzatoare fiecarei asezari.

Italo Calvino scrie despre cum compasiunea, toleranţa şi înţelegerea îşi au rădăcinile în conexiunea imaginativă cu alţi oameni, cu alte vieţi. Oraşele invizibile este capodopera sa.” Jeanette Winterson

Iata si cateva randuri din descrierea ce mi-a placut cel mai mult: „Fapt este ca nu are ziduri, nici tavane, nici podele; nu are nimic care s-o faca sa para oras, cu exceptia tevilor de apa, care urca drept, acolo unde ar trebui sa fie casele si se ramifica, unde ar trebui sa fie caturile:o padure de tevi care se termina cu robineti, dusuri, sifoane, preaplinuri. Pe fundalul cerului rasar albe o chiuveta sau o cada de baie sau vreo alta piesa de ceramica, asemenea unor fructe tarzii ramase pe ramuri.”

2 thoughts on “Orasele invizibile (Italo Calvino)

  1. desi sunt putin impotriva atribuirii unui nume arhicunoscut personajului dintr-o carte/povestire pentru a crea mai mult impact, sunt totusi nerabdatoare sa pun manuta pe aceasta carte. mi se pare ca poate oferi ceea ce majoritatea lumii nu mai reuseste sa faca, sa privesca alcatuirea si sentimentul unui oras din perspectiva unei povesti incarcate de istorie si interactiuni sociale divese, si nu din a unui ~obiectiv turistic~…

  2. Pingback: Calvino – Orașele invizibile | De la Ruxism la SF

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s