In cautarea oii fantastice (Haruki Murakami)

in-cautarea-oii-fantasticePrima carte pe care am citit-o de Haruki Murakami a fost „In noapte„, aparent unul dintre romanele sale mai putin reusite.

Si, tinand cont ca lectura acestui roman mai putin reusit nu am considerat-o deloc o pierdere de timp, am hotarat, normal, ca e cazul sa citesc si romanele sale mai…apreciate.

Astfel, am imprumutat 5 dintre ele de la o prietena si am inceput cu „In cautarea oii fantastice„, preferata ei.

Ceea ce m-a fascinate citind aceasta carte este, poate in mod bizar, ceva ce nu are neaparat legatura cu actiunea.

Intr-un anumit moment, realul si fantastical se intalnesc. Dar nu se contopesc. Pur si simplu, suntem in fata unei situatii cu totul fantastice, dar aceasta nu pare sa se integreze in real…cum se intampla in Harry Potter (nu imi vine alt exemplu in minte), in care facem loc in lumea noastra fantasticului care vine sa o completeze, pierzandu-si atributele si devenind credibil – magic, dar credibil. Nu stiu cat de bine am reusit sa explic. In orice caz, avem un real atat de real (probabil impresie lasata de mediocritatea situatiilor si oamenilor descrisi pana in acel moment) si un fantastic atat de fantastic, incat cele doua coexista, insa fara a ne permite sa ne plasam definitiv in realitate sau in lumea fantastica. Haruki Murakami ne serveste un amalgam genial a ceva mediocru si ceva simbolic, „larger than life”.

Lasand la o parte acest aspect, m-am trezit intr-una din zilele in care citeam romanul, mergand la magazin sa iau 300g de perle de branza si gandindu-ma ca as vrea si eu o oaie. Cum spune unul dintre personajele cartii, „cateodata si eu imi doresc sa caut ceva, dar nu stiu ce anume sa caut”. Cautarea oii este, in roman, motivatia de a trai a mai multor personaje. Atat cele care au avut-o, cat si cele care nu s-au intersectat niciodata cu ea o cauta cu indarjire. Ma gandesc ca e frumos sa ai, atat de clar in minte, scopul tau in viata. Rostul vietii lor este cautarea/gasirea acestei oi.

Despre oaie in sine nu as vrea sa va spun foarte multe, pana la urma faptul ca nu am stiut ce e cu ea m-a tinut in priza aproape tot romanul. E bineinteles o metafora, pe care fiecare o intelege cum poate, cum vrea, cum are nevoie. Personal sau social. Fie gandindu-se egoist la propria persoana si la experienta tragica de a pierde ceva la care inca nu esti dispus sa renunti, fie gandindu-se la Japonia, o tara cu o identitate trecuta atat de puternica, dar care a pierdut o parte din ea si incearca sa o regaseasca pentru a-si putea cladi pe baza ei identitatea actuala.

„In cautarea oii fantastice” intreg vorbeste despre schimbare. O schimbare fortata, o schimbare care are nevoie de timp pentru a isi arata fie avantajele, fie dezavantajele. Pana intr-un anumit punct „it’s all a blur”.

Si, cum se intampla de obicei in realitate, finalul sau explicatia fantasmagorica pe care o dam noi unor intamplari este estompata intr-o explicatie simpla.

One thought on “In cautarea oii fantastice (Haruki Murakami)

  1. Pingback: Biblioteca bloggerului roman 2013 | bookcritics

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s