The Machine that Changed the World (James P. Womack, Daniel T. Jones, Daniel Roos)

Pana acum 1-2 ani, productia Lean (Lean manufacturing) era, pentru mine, doar „a new and improved” varianta a productiei in masa (mass production).

Abia dupa ce am inceput sa lucrez in domeniu, mi-am dat seama de diferentele fundamentale si de principiile diferite pe care se bazeaza cele doua.

the machine that changed the worldMulte dintre aceste diferente sunt explicate in „The Machine that Changed the World” (Masina care a schimbat lumea, aka Toyota). Cartea a fost publicata in 1990, cand Toyota avea jumatatea marimii celor de la General Motors. Astazi, Toyota i-a depasit pe acestia si este intreprinderea mondiala cea mai constanta in succesul sau din ultimii 50 de ani.

„The Machine that Changes the World”, o carte pe care ar trebui sa o citeasca toti cei care studiaza management sau care doresc sa lucreze intr-o unitate de productie, a fost prima carte care a detaliat productia Lean pe care se bazeaza Toyota si care este un pilon important al succesului durabil al companiei.

Acum 25 de ani, Womack, Jones si Ross au reusit sa descrie intr-un mod clar si fluid sistemul Lean. Mai mult, cred ca a fost prima data cand am citit si inteles imediat evolutia productiei, de la mestesugari, la productia in masa, la productia Lean.

Pentru ca eu nu stiam mai nimic despre autori, o sa ii prezint pe scurt:

– James P. Womack – presedintele si fondatorul Lean Enterprise Institute (http://www.lean.org), o organizatie de educatie si cercetare non-profit, cu sediul in Brookline, Massachusetts

– Daniel T. Jones presedintele si fondatorul Lean Enterprise Academy (http://www.leanuk.org), o organizatie de educatie si cercetare non-profit, cu sediul in Marea Britanie

– Daniel Roos – directorul Centrului pentru Studii de Transport si profesor de inginerie civila la MIT.

Cei 3 au documentat in detaliu diferentele dintre productia Lean si productia in masa, mai concret intre Toyota si General Motors (pionierii productiei in masa) si au argumentat si prezis ca acest tip de gandire va trimfa, nu numai in unitatile de productie, ci in toate firmele care doresc sa aduca valoare clientilor.

Haideti sa mergem si noi putin pe firul istoric si sa vedem, mai intai, caracteristicile mestesugaritul* (sau craft production).

* Ne concentram pe productia de masini, dar multe aspecte sunt general valabile

  • Forta de munca calificata, cu expertiza in design, operarea masinilor si montaj
  • Majoritatea muncitorilor progresau de la ucenic la mestesugar cu un set complet de competente
  • Organizatii descentralizate, dar concentrate intr-un singur oras
  • Organizatii coordinate de un proprietar / antreprenor, in contact direct cu toata lumea implicata – clienti, angajati, furnizori
  • Se foloseau masini cu scop general pentru foraj, slefuire si alte operatiuni
  • Volum de productie foarte mic

Apoi, sa vedem ce a adus in plus productia in masa, implementata pentru prima data de catre Henry Ford.

  • Partile componente au fost aduse la statia de lucru + au fost produse piese interschimbabile + a fost introdusa linia de productie
  • Forta de munca necalificata – un angajat avea o singura sarcina din tot lantul de productie
  • Au aparut pozitii precum inginer de proces, inginer de productie etc.
  • Integrare verticala – de la materii prime, productie si pana la livrare
  • Masinile, ca si angajatii, serveau numai unei singure operatii si era fosrte greu si costisitor sa fie modificate
  • Volum de productie mare, in loturi mari
  • Verificarea calitatii pentru produsul finit si relucrarea produselor care nu erau conforme

mass productionVedem ca majoritatea schimbarilor sunt centrate pe limitarea zonei de activitate a angajatilor. La inceputul anilor 1900, Ford a inceput sa aduca diverse imbunatatiri fabricii pe care o conducea, incepand cu aducerea partilor la statia de lucru si perfectionarea unor parti interschimbabile. In 1913, inaintea introducerii liniei de asamblare in miscare, ciclul de lucru al unui muncitor in fabrica Ford scazuse de la 514 minute la 2.3 minute. Adica timpul care trecea pana cand muncitorul repeta aceeasi sarcina scazuse de 22 de ori – partial datorita diminuarii zonei de responsabilitate a fiecarui muncitor si partial datorita celor mentionate anterior. Aceasta a fost, de altfel, cea mai mare schimbare, desi linia de asamblare in miscare a fost cea mai vizibila.

In primavera anului 1913, Ford a introdus in fabrica sa din Detroid, pentru prima data in lume, linia de asamblare in miscare, reducand acest ciclu de la 2.3 minute la 1.19 minute.

Aceste schimbari i-au permis sa vanda masinile la un pret la care putea sa aiba acces o familie americana cu venituri medii. Mai mult, Ford a reusit performanta de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea orelor de lucru.

Acum, sa vedem prin ce difera productia Lean, implementata de catre cei de la Toyota.

  • Partile componente aduse la statia de lucru, piese interschimbabile, linia de productie
  • Forta de munca calificata – un angajat va avea o serie de task-uri, intr-o anumita zona
  • Responsabilizarea oamenilor, decizii luate la diferite nivele ale companiei
  • Masinile pot fi modificare usor, pentru a se adapta unui alt tip de productie
  • Volum de productie mare, in loturi mici
  • Verificarea calitatii la fiecare pas al productiei (pentru evitarea relucrarilor costisitoare)
  • Imbunatatire continua

Pornind de la aceasta baza, „The Machine that Changed the World” merge mai departe si detaliaza elementele gandirii Lean, de la managementul companiei, la coordonarea lantului de aprovizionare si, in final, ne vorbeste despre raspandirea conceptului Lean.

O sa va las sa descoperiti restul detaliilor in carte, dar, in final, notez cateva citate cu recenzii ale acestei carti din publicatii mondiale de top:

„The fundamentals of this system are applicable to every industry across the globe . . . [and] will have a profound impact on human society–it will truly change the world.”- New York Times Magazine

„A revealing and compellingly readable account of Japan’s achievement in revolutionizing manufacturing . . . An eye-opener even for those who already knew Japan didn’t do it all with robots.”- Financial Times

„The best current book on the changes reshaping manufacturing and the most readable.”- Business Week

The tipping point (Malcom Gladwell)

the-tipping-point_Malcom_GladwellThe tipping point are un subiect fascinant, epidemiile sociale.

Nu am analizat niciodata asemanarea dintre epidemii in sensul primordial al cuvantului, cel medical, si epidemii sociale. Imi pareau 2 fenomene diferite, intre care nu as fi trasat o paralela.

Dar au cateva lucruri esentiale in comun.

Sa ne gandim la izbucnirea unei epidemii, care, in ambele cazuri, presupune atingerea unui punct critic.

De ce este influentata aceasta?

–  de Legea Minoritatilor – exista un numar minim de oameni la care trebuie sa ajunga un mesaj, un produs sau un serviciu pentru ca explozia sa aiba loc si epidemia sa demareze. (sau exista un numar minim de oameni infestati cu un virus, ca sa vorbim despre o epidemie)

– de Factorul de Aderenta – cat de bun este un mesaj, cat de special este un produs, cat de captivant este un serviciu. Intr-adevar, o influenta recunoscuta intotdeauna, chiar daca sub forme diferite. Cand eram in facultate tin minte ca discutam despre faptul ca publicitatea are datoria sa genereze trial – incercarea produsului / serviciului, dar daca produsul sau serviciul nu este atragator in sine, nu vom avea decat un foc de paie initial, dupa care o scadere drastica a vanzarilor. (cred ca, medical, am putea vorbi de cat de rezistent e un virus)

si

– de Forta Contextului – si inainte sa citesc cartea eram constienta ca tot ce se intampla in jurul meu are o influenta asupra mea, dar credeam ca este una nesemnificativa in mare parte sau ca poate sa fie constientizata si eliminata.

In plus, privind influentele umane individuale, Malcom Gladwell distinge 3 categorii de oameni care joaca un rol special in epidemiile sociale:

– Conectorii – cei care au foarte multe cunostinte, in cercuri foarte diverse

– Expertii – oamenii care cunosc in detaliu un anumit subiect. In plus, oameni care doresc sa ajute si sa raspandeasca cunostintele lor.

si

– Vanzatorii – nu neaparat in sensul propriu, oamenii care stiu cum sa te faca sa iti doresti ceva, cum sa te convinga ca ai nevoie de ceva

E ca atunci cand ma intalnesc cu un fost coleg de facultate la o petrecere si imi face cunostinta cu cineva sau imi vorbeste despre cineva care a creat un produs nou si mie mi se pare interesant si ma gandesc sa il promovez. Evident, se poate sa fie o intamplare, dar, daca realizeaza foarte multe astfel de conexiuni intre oameni, putem vorbi despre un conector.

E ca atunci cand o sun pe mama sa o intreb de probleme legate de salarii/pensii/contabilitate, pentru ca stiu ca e mereu in tema cu ultimele modificari ale legilor – este un expert in acest domeniu. Si asta nu pentru ca o sun eu, ci pentru ca sunt multe persoane care ii adreseaza intrebari similare si ea este mereu dispusa sa explice si sa isi impartaseasca cunostintele.

E ca atunci cand pleci intr-o reprezentanta sa iti iei un Ford Focus si pleci cu un Ford Mustang, pentru ca vanzatorul te-a convins ca aceea e masina de care ai nevoie. Si asta se repeta pentru zeci si sute de clienti. (si aici nu vorbesc de un truc, vorbesc despre un vanzator convins ca iti ofera cea mai buna varianta)

Nu toti oamenii se incadreaza in una dintre categoriile de mai sus. De fapt, procentul este unul destul de mic. Iar noi, restul, suntem cei la care ajung acele informatii, acele produse, acele servicii, care conectorii, expertii si vanzatorii au considerat ca merita interesul si recomandarea lor.

 

*Ca si in Blink, in carte sunt studiate zeci de exemple de epidemii sociale. Din nou, nu ai cum sa nu intelegi. In filozofia LEAN, de imbunatatire continua, despre care am citit foarte mult in ultimul timp, erorile umane nu sunt niciodata culpabilizate, ci sistemele sunt transformate astfel incat sa nu lase oamenii sa comita greseli. Cand citesc cartile lui Malcom Gladwell am impresia ca a descoperit un sistem prin care oamenii nu sunt lasati niciodata sa ramana cu dubii sau intrebari.

Blink (Malcom Gladwell)

Ca sa fiu sigura ca va captez atentia inca de la inceput, Blink este una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit vreodata.

malcolm-gladwell

Auzisem de Malcom Gladwell inainte sa incep sa citesc, dar nu cred ca as fi putut sa va spun ce anume facea sau de unde imi era cunoscut numele. Acum am citit 2 carti, am vazut Ted Talks, am citit articole si vi-l recomand fara vreun dubiu. In plus deja am si o parte din celelalte carti in biblioteca.

Ca o scurta descriere pentru cei care nu au auzit de el, este un jurnalist canadian, colaborator New York Times din 1996, autor si orator. Multe dintre temele abordate sunt in aria psihologiei si sociologiei. O arie care mie cel putin mi se pare fascinant de… complexa.

blink_malcom_gladwellDespre ce e Blink? Despre deciziile si parerile pe care le luam sau ni le formam intr-o clipa (sau „in the blink of an eye” cum spun englezii).

Citim despre cum ne dam seama de anumite lucruri inainte sa ne dam seama ca ne dam seama, despre teoria „thin slicing” sau abilitatea de a descoperi modele / tipare in anumite situatii, bazandu-ne pe experiente foarte succinte, despre „snap decisions” – deciziile rapide / instantanee, despre cum mediul inconjurator afecteaza fara sa ne dam seama modul in care gandim sau starea de moment, despre expresiile faciale, despre cum afecteaza stereotipurile deciziile de moment si multe altele.

Nu vreau sa incep sa explic toate aceste lucruri pentru ca, pe de o parte, nu cred ca as putea sa o fac foarte bine intr-un spatiu restrans, si, pe de alta parte, o mare parte din valoarea cartii sta in exemplele foarte ample si foarte bine documentate.

Niciodata nu a ramas nimic neclarificat sau neexemplificat. Si intr-o carte in care ai un mix de psiholohie, sociologie, marketing e in acelasi timp greu sa explici de ajuns si sa nu explici prea mult. Sunt multe carti de „popular science” in care ai impresia ca autorul te considera putin retardat si iti explica asa cum ar explica unui copil de 7 ani fizica nucleara. Din fericire aici nu e cazul si e un mix perfect, cel putin din punctul meu de vedere, de explicatii, exemple si teorii.

In plus, e intotdeauna placut atunci cand simti ca ai un castig imediat. Asa sunt oamenii… 🙂 Si eu chiar am simtit ca am aflat cateva lucruri care ma pot ajuta din secunda urmatoare, ca am citit despre cateva teorii pe care le pot pune in aplicare imediat, chiar mai mult, pe care mi-as dori sa pot sa conving lumea sa le puna in aplicare la nivel macro.

Spre exemplu, exista o teorie care se numeste teoria ferestrelor sparte (broken windows theory), cu precadere folosita in criminologie, care sustine ca daca sunt monitorizate si tinute sub control micile nereguli, cum ar fi vandalismul, se creeaza o atmosferă de ordine si legalitate, prevenind astfel infractiuni mai grave. Si in carte gasim, evident, si exemple care sa sustina aceasta teorie.

Unele teorii sunt noi, unele teorii sunt logice, unele teorii pot parea, cel putin initial, contraintuitive, dar totul se leaga intr-un proces explicat excelent de Malcom Gladwell.

Ce pot sa va mai spun e ca recomand cartea in limba engleza, cum de altfel de obicei recomand, daca e posibil, sa cititi cartile in limba in care au fost scrise. Sunt cateva exprimari care mi se par tipic englezesti. Asa cum nu intotdeauna poti sa traduci glumele dintr-o limba in alta, mi se pare ca sunt si anumite expresii si cuvinte care isi pierd o fatada odata cu traducerea. Si fiind vorba despre o carte care atinge subiecte de psihologie / sociologie, incarcarea cu astfel de cuvinte si expresii cred eu ca este mai mare.

Kaizen Express (Toshiko Narusawa, John Shook)

Large_kaizen_express_front_coverAm inceput de curand, datorita unei viitoare reprofilari profesionale, sa citesc cateva carti despre imbunatatire continua. Si prima a fost „Kaizen Express”.

Cartea este o introducere in productia de tip lean, respectiv explica elementele esentiale ale filosofiei imbunatatirii continue. Toate aceste procese provin din Japonia si au fost perfectionate sau inventate de cei de la Toyota, facand parte din faimosul Toyota Production System.

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu imbunatatirea continua, aceasta filosofie, si aceasta carte, ne invata cum sa eliminam pierderile (au fost identificate 8 pierderi – defecte, supraproductie, asteptare, transport, inventar, miscare, procesaree excesiva si pierderea umana, respeciv nefolosirea la maximum a cunostintelor oamenilor) folosind anumite unelte, analize.

Toate procesele pot beneficia de aceste imbunatatiri, fie ca vorbim de proceese de productie, de munca de la birou, de activitati din viata noastra in afara orelor de munca (eficientizarea traseeelor din calatorii, etc.).

Este o carte buna pentru novicii din acest domeniu, care te ajuta sa ai baza pentru imbunatatire continua, iar, eu, personal, mi-am luat 3-4 pagini de notite (schite si desene in mare parte), care acum imi sunt de mare folos.

Ceea ce nu mi-a placut a fost faptul ca nu toti termenii erau explicati in momentul in care erau folositi pentru prima data. Faptul ca mi-am luat notite, insa, m-a ajutat sa pot sa revin asupra lor atunci cand le gaseam definitia si sa ii plasez in contextul general.

Totusi, profesionalismul autorilor est vizibil din mai multe puncte de vedere:

– exista o intrepatrundere dexplicatii, schite, exemple practice

– sunt atinse subiecte delicate, printre care cum sa integrezi oamenii care isi pierd rostul initial prin eficientizarea procesului

– exista un glosar foarte folositor de termeni

In concluzie, este o lectura specializata, insa folositoare pentru toti cei care simt ca ar putea sa fie mai eficienti decat in prezent.

Caile persuasiunii in negociere (Stefan Alexandrescu)

Am mentionat aceasta carte atunci cand Stefan a venit sa-i faca lansarea in Bucuresti. Dupa ce am scris acel articolul, m-am intalnit cu Stefan, care mi-a oferit un exemplar si mi-a spus ca i-ar placea sa stie ce cred despre carte.

Si, putin mai tarziu decat anticipam (imi cer scuze pentru intarziere pe aceasta cale) a venit si acel moment.

stefan-alexandrescu (1)„Scriu in special pentru tine, liberul-profesionist, antreprenorul sau tanarul/a cu 1-2 ani de experienta in comunicare, vanzari si negociere si pentru tine, studentul interesat sa aplice, pentru ca doresti sa iti consolidezi/imbunatatesti experienta cu niste strategii concerte de negociere, intr-o maniera profesionista. Daca te regasesti, aceasta carte este pentru tine!”

Asta ne spune Stefan si cred ca toti cei de mai sus ar putea, intr-adevar gasi ceva util in aceasta carte.

Ca sa fiu complet sincera, trebuie sa spun ca, desi subiectul negocierii mi se pare unul fascinant, in acelasi timp mi se pare unul aproape complet intuitiv, cel putin pentru mine, astfel incat nu deseori am abordat carti pe aceasta tema.

Ceea ce am apreciat foarte mult la cartea lui Stefan este abordarea completa, care imbina psihologie, afaceri, care cuprinde exemple, parabole, studii. La fel de diverse precum continutul cartii sunt si exemplele, care vin din arii diferite. Mi-a placut foarte mult ca s-a folosit de exemple din filme, scene pe care initial nu le privesti din perspectiva negocierii, ci numai dintr-una artistica 🙂

caile persuasiunii in negocierePentru cei interesati de subiect, voi fi putin mai specifica in ceea ce priveste continutul. Gasim o introducere in negociere, reguli generale pentru o negociere de succes, un capitol despre institutiile in care romanii au incredere si de ce, mai apoi unul despre autoritate si reactia indivizilor la autoritate (foarte interesant), informatii despre cum sa-ti controlezi emotiile, despre cu sa preiei controlul intr-o negociere, tactici si tehnici folosite in astfel de situatii…. Lista nu e exhaustiva, nu cred ca am trecut nici prin jumatate din ceea ce cuprinde cartea, deci daca o veti citi mai sunt multe subiecte interesante de descoperit.

Dupa cum am spus si mai sus, personal domeniul mi se pare intuitiv si cartea nu mi-a adus un plus foarte mare in ceea ce priveste atitudinea mea in negocieri, comportamentul meu sau despre cum sa citesc comportamentul celuilalt si cum sa reactionez (desi aceste subiecte sunt tratate si ele in carte), dar pot spune ca mi-a adus un plus destul de mare de informatie, in ceea ce priveste studiile din aceasta zona.

Rezultatele unor studii sunt cu adevarat socante, pentru ca privind din afara spunem ca noi nu am face/nu am gandi niciodata asa. Este cazul si unui studiu, despre care am auzit prima data prin facultate si pe care l-a mentionat si Stefan in carte, care testa raspunsul la autoritate. Cativa voluntari au trebuit sa administreze socuri electrice unor persoane (actori) care se presupunea ca erau subiectii unui experiment despre efectele pedepsei asupra memoriei. 70% dintre cei testati (alesi aleator) au ajuns sa administreze socul maxim subiectilor, in ciuda suferintei vizibile a acestora, deoarece acest lucru li s-a cerut de catre o autoritate, coordonatorul experimentului (profesor la facultate).

Astfel de informatii sunt mereu interesante si iti schimba putin perspectiva asupra comportamentului uman. Sigur ati fi presupus (sau sperat?) ca procentul era cu mult mai mic.

Sper ca v-ati dat seama macar putin ce anume cuprinde si pentru cine este aceasta carte. Eu ma voi opri aici, in punctul critic, in care nu dezvalui nici prea mult nici prea putin si prefer sa inchid cu citatul cuiva care se confrunta cu negocierea zilnic, in munca sa 🙂

„Un fel de compendiu foarte condensat, un adevarat tezaur de metode de creativitate: fiecare capitol si subcapitol deschide noi piste, noi cai, e o carte ce iti dezvaluie un univers intreg de cercetare in cariera si in viata.” Alexandru Paicu, specialist in real-estate, Iasi

Lansare de carte – Caile persuasiunii in negociere (Stefan Alexandrescu)

Caile persuasiunii in negociere (Stefan Alexandrescu)In aceasta seara, la ora 18:00, holul principal al intrarii in rectoratul SNSPA Bucuresti, aflat la adresa str. Vasile Alecsandri nr. 6, sector 1, va gazdui lansarea cartii „Caile persuasiunii in negociere” de Stefan Alexandrescu.

La eveniment vor fi prezenti si  lect. univ. dr. Alexandra Zbuchea, lect. univ. dr. Loredana Ivan si Paul Ardeleanu.

” “Caile persuasiunii in negociere” este un fel de compendiu foarte condensat, un adevarat tezaur de metode de creativitate: fiecare capitol si subcapitol deschide noi piste, noi cai, e o carte ce iti dezvaluie un univers intreg de cercetat in cariera si in viata. Nu este o carte „light” sau motivationala, isi indeplineste scopul de informare mult peste multe alte carti pe care le-am citit in acest domeniu. Totodata, este si un landmark serios pentru cariera lui Stefan Alexandrescu.” spune Alexandru Paicu, un specialist in real-estate din Iasi.

Cartea a fost publicata in luna decembrie 2012 si se gaseste deocamdata spre vanzare doar in librariile din Iasi. In curand, aceasta va fi disponibila in librariile din principalele orase universitare din tara. De asemenea, volumul mai poate fi comandat prin posta. Solicitarile se primesc la adresa artis_consulting.training [at] yahoo [punct] com.

Despre Stefan Alexandrescu

Stefan AlexandrescuStefan Alexandrescu este consultant in strategie de comunicare si resurse umane la Artis Consulting & Training si autor in ariile: dezvoltare personala, profesionala si organizationala, precum si in psihologie, din 2006.

 In 2005, el a castigat premiul pentru cea mai originala lucrare in psihologie la Conferinta Nationala de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Bucuresti. In 2007, a fost premiat pentru cel mai bun articol romanesc in dezvoltare personala si profesionala.

De asemenea, din 2009, Stefan Alexandrescu este si blogger: http://discerne.wordpress.com

 

50 de mari mituri ale psihologiei populare (Scott O. Lilienfeld, Steven Jay Lynn, John Ruscio, Barry L. Beyerstein)

De mici auzim constant diverse clisee phisologice. De la familie sau prieteni. Le auzim in filme sau le citim in carti. Iar pe majoritatea le-am interiorizat, le-am acceptat ca fiind firesti, ca fiind adevaruri generale. Fara sa fim deloc suspiciosi.

Dar multe dintre acestea, probabil majoritatea, sunt exagerari sau sunt, pur si simplu, mituri nefondate.

Diferenta dintre proverbe si psihologie este foarte mare, putand fi comparata cu diferenta dintre aparenta si esenta. Oamenii au avut insa nevoie de explicatii si, nestiind esenta, aspectele stiintifice din spatele a ceea ce au observat cu ochiul liber, au fabricat justificari, cateodata plauzibile, cateodata cu adevarat caraghioase, dar, in orice caz, fara fundamente stiintifice.

Ne folosim doar 10% din capacitatea creierului? Suntem atrasi de parteneri diferiti de noi, care ne completeaza? Hipnoza ajuta la reamintirea unor evenimente uitate? Realizarea profilului psihologic al criminalului ajuta la rezolvarea cazurilor? Pot oamenii invata o limba straina in timp ce dorm?

50 de mari mituri ale psihologiei populare” ne prezinta toate aceste mituri, separand samburele de adevar (acolo unde exista) de exagerari sau convingeri care nu au nicio baza stiintifica. Astfel, aflam, spre exemplu, ca nu putem invata o limba straina in somn, in ciuda faimosului episod din Dexter’s Laboratory 🙂

Concret, cei patru autori identifica in primul rand sursele cele mai frecvente care dau nastere miturilor legate de psihologie: tendinta oamenilor de a se baza pe intuitie in formularea judecatilor chiar si cand au de a face cu realitati complexe, acceptarea unor conceptii bazandu-te pe argumentul majoritatii (toată lumea stie ca…) sau al autoritatii – dubioase – (mi-a spus tanti Aurica, experta in chiromantie si altii de acelasi rang), acceptarea necritica a informatiilor din mass media care adesea simplifica pana la deformare lucrurile, asa zisele euristici (scurtaturi mentale) – un fel de gandire prin stereotipii care nu intotdeauna ne duce pe calea cea buna etc.

Apoi, combat aceste mituri rational, aducand argumente stiintifice si prezentand experimente realizate tocmai cu scopul analizarii acestora.

Dincolo de contributia punctuala la daramarea celor 50 de mituri analizate in carte, autorii propun cititorilor instrumente de gandire critica (a face diferenta dintre cauzalitate si corelatie, constientizarea argumentele falacioase) pentru a intregi finalitatea pedagogica a demersului lor.

Personal, recomand aceasta carte care te invata sa nu mai accepti explicatii fara sa analizezi rational probabilitatea lor si fara sa verifici informatiile si corelatiile pe care le propun.