The tipping point (Malcom Gladwell)

the-tipping-point_Malcom_GladwellThe tipping point are un subiect fascinant, epidemiile sociale.

Nu am analizat niciodata asemanarea dintre epidemii in sensul primordial al cuvantului, cel medical, si epidemii sociale. Imi pareau 2 fenomene diferite, intre care nu as fi trasat o paralela.

Dar au cateva lucruri esentiale in comun.

Sa ne gandim la izbucnirea unei epidemii, care, in ambele cazuri, presupune atingerea unui punct critic.

De ce este influentata aceasta?

–  de Legea Minoritatilor – exista un numar minim de oameni la care trebuie sa ajunga un mesaj, un produs sau un serviciu pentru ca explozia sa aiba loc si epidemia sa demareze. (sau exista un numar minim de oameni infestati cu un virus, ca sa vorbim despre o epidemie)

– de Factorul de Aderenta – cat de bun este un mesaj, cat de special este un produs, cat de captivant este un serviciu. Intr-adevar, o influenta recunoscuta intotdeauna, chiar daca sub forme diferite. Cand eram in facultate tin minte ca discutam despre faptul ca publicitatea are datoria sa genereze trial – incercarea produsului / serviciului, dar daca produsul sau serviciul nu este atragator in sine, nu vom avea decat un foc de paie initial, dupa care o scadere drastica a vanzarilor. (cred ca, medical, am putea vorbi de cat de rezistent e un virus)

si

– de Forta Contextului – si inainte sa citesc cartea eram constienta ca tot ce se intampla in jurul meu are o influenta asupra mea, dar credeam ca este una nesemnificativa in mare parte sau ca poate sa fie constientizata si eliminata.

In plus, privind influentele umane individuale, Malcom Gladwell distinge 3 categorii de oameni care joaca un rol special in epidemiile sociale:

– Conectorii – cei care au foarte multe cunostinte, in cercuri foarte diverse

– Expertii – oamenii care cunosc in detaliu un anumit subiect. In plus, oameni care doresc sa ajute si sa raspandeasca cunostintele lor.

si

– Vanzatorii – nu neaparat in sensul propriu, oamenii care stiu cum sa te faca sa iti doresti ceva, cum sa te convinga ca ai nevoie de ceva

E ca atunci cand ma intalnesc cu un fost coleg de facultate la o petrecere si imi face cunostinta cu cineva sau imi vorbeste despre cineva care a creat un produs nou si mie mi se pare interesant si ma gandesc sa il promovez. Evident, se poate sa fie o intamplare, dar, daca realizeaza foarte multe astfel de conexiuni intre oameni, putem vorbi despre un conector.

E ca atunci cand o sun pe mama sa o intreb de probleme legate de salarii/pensii/contabilitate, pentru ca stiu ca e mereu in tema cu ultimele modificari ale legilor – este un expert in acest domeniu. Si asta nu pentru ca o sun eu, ci pentru ca sunt multe persoane care ii adreseaza intrebari similare si ea este mereu dispusa sa explice si sa isi impartaseasca cunostintele.

E ca atunci cand pleci intr-o reprezentanta sa iti iei un Ford Focus si pleci cu un Ford Mustang, pentru ca vanzatorul te-a convins ca aceea e masina de care ai nevoie. Si asta se repeta pentru zeci si sute de clienti. (si aici nu vorbesc de un truc, vorbesc despre un vanzator convins ca iti ofera cea mai buna varianta)

Nu toti oamenii se incadreaza in una dintre categoriile de mai sus. De fapt, procentul este unul destul de mic. Iar noi, restul, suntem cei la care ajung acele informatii, acele produse, acele servicii, care conectorii, expertii si vanzatorii au considerat ca merita interesul si recomandarea lor.

 

*Ca si in Blink, in carte sunt studiate zeci de exemple de epidemii sociale. Din nou, nu ai cum sa nu intelegi. In filozofia LEAN, de imbunatatire continua, despre care am citit foarte mult in ultimul timp, erorile umane nu sunt niciodata culpabilizate, ci sistemele sunt transformate astfel incat sa nu lase oamenii sa comita greseli. Cand citesc cartile lui Malcom Gladwell am impresia ca a descoperit un sistem prin care oamenii nu sunt lasati niciodata sa ramana cu dubii sau intrebari.

Reclame

Blink (Malcom Gladwell)

Ca sa fiu sigura ca va captez atentia inca de la inceput, Blink este una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit vreodata.

malcolm-gladwell

Auzisem de Malcom Gladwell inainte sa incep sa citesc, dar nu cred ca as fi putut sa va spun ce anume facea sau de unde imi era cunoscut numele. Acum am citit 2 carti, am vazut Ted Talks, am citit articole si vi-l recomand fara vreun dubiu. In plus deja am si o parte din celelalte carti in biblioteca.

Ca o scurta descriere pentru cei care nu au auzit de el, este un jurnalist canadian, colaborator New York Times din 1996, autor si orator. Multe dintre temele abordate sunt in aria psihologiei si sociologiei. O arie care mie cel putin mi se pare fascinant de… complexa.

blink_malcom_gladwellDespre ce e Blink? Despre deciziile si parerile pe care le luam sau ni le formam intr-o clipa (sau „in the blink of an eye” cum spun englezii).

Citim despre cum ne dam seama de anumite lucruri inainte sa ne dam seama ca ne dam seama, despre teoria „thin slicing” sau abilitatea de a descoperi modele / tipare in anumite situatii, bazandu-ne pe experiente foarte succinte, despre „snap decisions” – deciziile rapide / instantanee, despre cum mediul inconjurator afecteaza fara sa ne dam seama modul in care gandim sau starea de moment, despre expresiile faciale, despre cum afecteaza stereotipurile deciziile de moment si multe altele.

Nu vreau sa incep sa explic toate aceste lucruri pentru ca, pe de o parte, nu cred ca as putea sa o fac foarte bine intr-un spatiu restrans, si, pe de alta parte, o mare parte din valoarea cartii sta in exemplele foarte ample si foarte bine documentate.

Niciodata nu a ramas nimic neclarificat sau neexemplificat. Si intr-o carte in care ai un mix de psiholohie, sociologie, marketing e in acelasi timp greu sa explici de ajuns si sa nu explici prea mult. Sunt multe carti de „popular science” in care ai impresia ca autorul te considera putin retardat si iti explica asa cum ar explica unui copil de 7 ani fizica nucleara. Din fericire aici nu e cazul si e un mix perfect, cel putin din punctul meu de vedere, de explicatii, exemple si teorii.

In plus, e intotdeauna placut atunci cand simti ca ai un castig imediat. Asa sunt oamenii… 🙂 Si eu chiar am simtit ca am aflat cateva lucruri care ma pot ajuta din secunda urmatoare, ca am citit despre cateva teorii pe care le pot pune in aplicare imediat, chiar mai mult, pe care mi-as dori sa pot sa conving lumea sa le puna in aplicare la nivel macro.

Spre exemplu, exista o teorie care se numeste teoria ferestrelor sparte (broken windows theory), cu precadere folosita in criminologie, care sustine ca daca sunt monitorizate si tinute sub control micile nereguli, cum ar fi vandalismul, se creeaza o atmosferă de ordine si legalitate, prevenind astfel infractiuni mai grave. Si in carte gasim, evident, si exemple care sa sustina aceasta teorie.

Unele teorii sunt noi, unele teorii sunt logice, unele teorii pot parea, cel putin initial, contraintuitive, dar totul se leaga intr-un proces explicat excelent de Malcom Gladwell.

Ce pot sa va mai spun e ca recomand cartea in limba engleza, cum de altfel de obicei recomand, daca e posibil, sa cititi cartile in limba in care au fost scrise. Sunt cateva exprimari care mi se par tipic englezesti. Asa cum nu intotdeauna poti sa traduci glumele dintr-o limba in alta, mi se pare ca sunt si anumite expresii si cuvinte care isi pierd o fatada odata cu traducerea. Si fiind vorba despre o carte care atinge subiecte de psihologie / sociologie, incarcarea cu astfel de cuvinte si expresii cred eu ca este mai mare.