And the Nobel prize goes to…

alice munroDesi Haruki Murakami parea favorit la castigarea premiului Nobel pentru literatura in 2013, acesta i-a fost decernat scriitoarei canadiene Alice Munro.

Alice, in varsta de 82 de ani, s-a specializat in proza scurta, iar nuvelele sale abordeaza adesea dilemele tinerelor ajunse la maturitate, relatiile cu parintii si viata din micile orase, actiunea fiind plasata de multe ori in zona Ontario, unde autoarea s-a nascut.

Trebuie sa recunosc ca pana in acest moment nu am avut ocazia sa-i citesc nuvelele, probabil si din cauza faptului ca un singur volum al acesteia a fost publicat pana in prezent in Romania. Acum ca mi-a fost trezita curiozitatea probabil voi merge in cautarea volumului „Prea multa fericire”, asteptand sa apara si celelalte 9 cat de curand in librariile noastre, cum se intampla de obicei…

Oricum, trebuie sa recunosc ca mi-a parut bine ca a castigat o femeie; ce sa-i faci, inca sunt putine castigatoare ale premiului, Alice este abia a 13-a si mi-ar placea sa vad din ce in ce mai multe.

Si, pe langa asta, desi nu am citit inca nimic de ea, imi plac foarte mult titlurile volumelor sale de nuvele. Ma astept la un continut pe masura.

Mai multe despre Alice Munro

Alice Munro a inceput sa studieze jurnalismul si engleza la universitate, dar a renuntat la studii dupa ce s-a casatorit, in 1951. Alaturi de soțul sau s-a stabilit in Victoria, in provincia Columbia Britanica, unde cei doi soti si-au deschis o librarie.

A scris nuvele din adolescenta, dar si-a publicat primul volum abia in 1968 („Dance of the Happy Shades”). Colectia de nuvele „Hateship, Friendship, Courtship, Loveship, Marriage” a stat la baza filmului „Departe de ea” (2006), regizat de Sarah Polley. Cel mai recent volum al sau este „Dear Life”, apărut în 2012.

Alice este apreciata de critici pentru scriitura sa marcata de claritate si realism psihologic. Unii critici chiar au considerat-o un „Cehov canadian”.

Pariuri pe Nobel

Daca am da ascultare zvonurilor si, mai mult, caselor de pariuri, am putea spune ca Nobelul pentru Literatura in 2013 va ajunge, cel mai probabil, la Haruki Murakami.

Ladbrokes dau o cota de 3-1 scriitorului japonez, cea mai mica din acest an. Tot Ladbrokes dau o cota de 6-1 scriitoarei americane Joyce Carol Oates, o cota de 7-1 scriitorului ungar Peter Nádas, o cota de 10-1 scriitorului Ko Un din Coreea de Sud si o cota de 12-1 scriitoarei canadiene Alice Munro.

Bineinteles, aceasta nu este nicio garantie si nu ar fi pentru prima data cand Ladbrokes nu ar ghici castigatorul 🙂

harukiHaruki Murakami, intre cultura japoneza si cea americana

Murakami a crescut intre doua culturi, iar cartile sale oglindesc din plin aceasta intersectie, care, personal, mi se pare una foarte potrivita. In Japonia, criticii in definesc ironic, fie ca autor japonez care scrie romane americane, fie ca scriitor american care scrie in limba japoneza. Publicul nu asculta insa de critici si nu ar fi acesta singurul exemplu in care critici nemultumiti si milioane de exemplare vandute in toata lumea ar merge mana in mana, fara sa se influenteze.

Din cauza succesului de care s-au bucurat romanele sale, multi il considera in prezent pe Murakami un fabricant de bestseller-uri. Eu nu ma numar printre ei si, sincer, mi se pare ciudat ca atunci cand aceste carti frumoase, cu substrat, cu imbinari subtile de coduri culturale, au success, in loc sa ne bucuram, acuzam autorul ca a devenit un on de afaceri. Murakami nu a mers pe o cale cunoscuta spre success, el a dezvoltat gustul nostru pentru romanele sale si pentru asta merita macar sa il numim scriitor si nu om de afaceri.

In plus, sa nu uitam de premiile importante pe care acesta le-a castigat de-a-lungul carierei sale: Premiul Gunzo pentru romanul Kaze no uta o kike (Sa ascultam vantul) in 1979, urmat de Automatul 1973 (1980) si In cautarea oii fantastice (1982). Impreuna, acestea formeaza „Trilogia Şobolanului“, distinsa cu  Premiul Noma.

Persoana, nu scriitorul

Recunosc ca s-ar putea sa fiu putin subiectiva deoarece, citind despre el, am aflat ca imi place nu numai ca scriitor, dar si ca persoana.

Imi place faptul ca e pasionat de jazz si ca asta l-a impulsionat sa isi deschida un club in Tokyo.

Imi place ca nu s-a angajat la Mitsubishi, asa cum ar fi vrut parintii sai, si, in schimb, a inceput sa scrie.

Imi place ca a tradus in japoneza cartile unor scriitori precum F.S. Fitzgerald, John Irving, Truman Capote, J.D. Salinger, Raymond Carver.

Sa revenim insa la premiul Nobel din acest an…

Murakami a fost printre favoriti si in anii trecuti, iar, in acest an, acesta „nominalizare” pare sa se datoreze traducerii in engleza (inainte de publicare) a ultimului sau roman: Colourless Tsukuru Tazaki and His Years of Pilgrimage – ceea ce este, din punctual meu de vedere, o realizare importanta.

Nu stiu daca Murakami viseaza la acest premiu sau nu (desi mi-e greu sa cred ca exista un scriitor care sa nu ravneasca la el), dar eu cred ca il merita si m-as bucura sa il vad castigator.

Din fericire nu mai e mult pana cand curiozitatea noastra va fi satisfacuta – in octombrie va fi decernat premiul din acest an, in valoare de £780,000 (valoarea contant cel mai putin in aceasta situatie, probabil ar fi putut sa fie reprezentat si de o simpla diploma si nu ar fi schimbat nimic)!