Stardust (Neil Gaiman)

Am cartea asta pe noptiera de cateva luni.

Nu pentru ca nu imi place sau pentru ca e greu de citit.

Din contra, curge frumos, un basm scris duios, cu emotie si inocenta, cu dragoste fata de cuvinte.

Si o tin, mai stau, mai citesc cateva pagini, mai stau, mai citesc, prelungind la maxim timpul pana cand voi ajunge la ultima pagina.

Din fericire pana atunci imi vor fi fost livrate deja si alte carti ale lui Neil Gaiman.

Scriu aici un mic intro despre frumoasele pagini pe care le gasiti ascunse intre copertile „Stardust„.

Si va invit sa o cititi, sa o dati copiilor sa o citeasca, asa cum e scrisa ea in original, in engleza, caci mi-e greu sa imi imaginez ca vreo traducere, fie ea si exceptionala, ar putea pastra tot farmecul cuprins in cuvintele lui Neil Gaiman.

Cuvinte nu tocmai uzuale, s-ar putea deci cand va intindeti in pat sa cititi sa va foloseasca si un dictionar englez-roman. Si eu l-am folosit din cand in cand.

 

Sa va spun deci si despre ce e vorba.

Facem cunostinta si participam chiar la faurirea (in modul clasic, cunoscut 🙂 ) unui baiat, un baiat ce prinde viata dintr-un barbat si o zana si care creste fara stiinta de mama naturala, intr-un sat banal din tinuturile verzi ale Angliei Victoriene si se indragosteste de o tanara banala din acelasi sat.

Hotarat sa castige dragostea mandrei care i-a furat inima, ii promite sa ii aduca steaua la a carei coborare prapastioasa pe pamant au fost martori.

Baiatul isi croieste drum prin tinutul misterios care se intinde dupa zidul ce-mprejmuieste satul, un tinut pe care il cunoaste fara sa stie, ale carui taine ii sunt deja criptate in sange si in suflet.

Ajunge la mult ravnita stea, insa aceasta se dovedeste a fi de fapt o tanara atragatoare, cu temperament fierbinte si nu foarte incantata de intentiile tanarului. Si uite-asa se naste o poveste intr-o poveste.

In acelasi timp, baiatul nu este singurul pe urmele stelei, pare-se ca multi ar avea nevoie de dansa, pentru motive chiar mai neortodoxe.

Urmarim astfel aventurile lor, ce par destul de realiste in ciudat tuturor vietatilor si intamplarilor supranaturale. (probabil lipsa actuta de clisee da aceasta senzatie minunata)

E un drum presarat de lorzi si vrajitoare, de unicorni si alte fapturi mitice, un drum sinuos, caci altfel n-ar fi nicio poveste de spus, un drum pe care la care va invit sa fiti martori citind frumoasa poveste.

 

 

Despre dragoste si alti demoni (Gabriel Garcia Marquez)

Am primit Despre dragoste si alti demoni in decembrie, dupa ce multe luni m-am gandit ca nu am citit nimic de Marquez, necumparand totusi nimic pe fondul multelor carti necitite din biblioteca.

Dar asa a fost sa fie, sa primesc cartea fara nici macar un apropo 🙂

Incepem cu o scurta calatorie in 1942, intr-o manastire din America Latina, unde sunt scoase la lumina ramasitele lumesti ale unei adolescente: Sierva Maria de Todos Los Angeles. Splendida ei podoaba capilara masoara douazeci si doi de metri lungime…

Reala sau fictiva (nu aflam niciodata, sau eu nu m-am prins), aceasta descoperire reprezinta punctul de plecare al unei zbuciumate povesti, desfasurate pe fundalul decadent, dar inca fermecator, al Cartagenei de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Sierva Maria este singurul copil al lui Don Ygnacio si al Bernardei, o copila nedorita si mai mult ignorata, lasata sa creasca impreuna cu servitorii negri ai casei si sa invete limbile si obiceiurile acestora.

Toate itele se tes cu grija ca sa dicteze destinul viitor al fetei, fara sa ridice suspiciuni. Soarta ei se pune in miscare inca de la cativa ani de viata.

Definitoriul trai cu servitorii negri e cel ce va marca intotdeauna interactiunile sociale ale Siervei Maria, interactiuni ciudate pentru tot cei care n-au dorit vreodata sa cunoasca obiceiurile negrilor, limbile vorbite de acestia, privirile lor.

Intriga si punctul in care viata Siervei Maria ia o intorsatura initial ciudata, mai apoi de-a dreptul incredibila, este cel in care copila este muscata de un caine, ulterior aflandu-se ca acesta era turbat.

Unul dintre acele lucruri minore, care astazi nu ne mai sperie atat de tare, dar care in trecut era un blestem.

De aici itele istoriei sale devin lipicioase ca o panza de paianjen si se intind din ce in ce mai mult, prinzand in ea din ce in ce mai multe victime.

Povestea ia mai multe intorsaturi pe parcursul cartii, insa nu vi le voi dezvalui.

Va recomand totusi, daca o incepeti, sa o terminati, farmecul cartii nu poate fi ghicit din primul sfert, din prima jumatate. E nevoie sa citim pana la ultima pagina ca sa cuprindem adevarata drama care s-a petrecut sau nu in urma cu secole.

 

 

Mad Max Fury Road – preludiu

Un preludiu de care eu am aflat abia dupa film – benzile desenate.

Dar nu a fost un impediment prea mare.

Mai ales ca nu citim aceeasi poveste pe care am vazut-o si in film; in schimb aflam povestile care au dus la formarea personajelor din film si a universului decadent pe care-l vedem din prima secunda.

Citim despre Immortan Joe si cum s-a nascut legenda imortalitatii lui.

Despre Furioasa si relatia care s-a dezvoltat intre ea si sotiile lui Immortan.

Si despre Max, pentru ca mai apoi sa ne intrebam cum de nu a innebunit definitiv.

Povesti sangeroase, tulburatoare. Dar povesti care dau un contur mult mai clar personajelor din film.

Si nu, nu trebuie comandate din afara, le puteti gasi si in Romania, cel putin in Bucuresti 🙂

Rafturi pentru povesti

Urmaresc cateva site-uri de design. Vad mereu biblioteci si rafturi pe masura titlurilor pe care trebuie sa le sustina.

Dar, din pacate, pe piata din Romania gasesc prea putine modele frumoase si prea multe biblioteci ponosite.

Din fericire sunt si exceptii. Unele le gasim pe Somproduct.

Va arat numai cateva, din cele mai accesibile, pentru ca preturile, intr-adevar, nu sunt tocmai cele mai mici.

Prima, biblioteca Matteo, trebuie sa spun ca s-ar potrivi foarte bine cu ce an eu prin living. Nu este foarte incapatoare, dar mi se pare acel element mai deosebit de design care poate schimba complet aspectul unei camere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cam in aceeasi arie se situeaza si urmatoarele doua rafturi, desi elemente putin mai subtile datorita culorilor „nature” folosite. Potrivite, ma gandesc, pentru o casa cu décor nordic.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Urmeaza o biblioteca mai incapatoare si cu un contrast negru – „nature” care imi place.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru un design mai minimalist cred ca ar merge cea de mai jos, care, desi la prima vedere nu pare foarte incapatoare, la 193 cm inaltime si 65 lungine poate sustine cateva zeci de carti.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai gasiti si alte modele pe site, chiar si cateva pentru biblioteci extinse, cu conditia unui buget la fel de…extins 🙂

Literatura clasica – pick and choose

Dupa cartile copilariei am sarit direct la autori contemporani.

Aveam impresia ca nu voi putea relationa cu autorii si romanele clasice.

Din fericire a trebuit sa citesc pentru scoala cativa clasici si mi-au trezit interesul si asa am putut, mai departe, sa dau peste unele dintre cele mai frumoase carti pe care le-am citit pana acum.

Invatatura? Nu sariti clasicii, nu sunt plictisitori. Daca le dam ocazia sunt chiar fascinanti, pentru ca ne dau ocazia sa ne transpunem intr-o lume  necunoscuta, cu alt ritm, cu alte traditii, cu alta mentalitate, dar, in acelasi timp, o lume reala, in care au trait parintii, bunicii, strabunicii nostri.

Si ca sa incepem de undeva, Okian are o promotie frumoasa, de carti frumoase, in coperte frumoase.

Promotia a fost lansata cu ocazia implinirii a 197 de ani de la naşterea autoarei Emily Bronte si cuprinde clasici populari (2+1), dar si carti clasice in editii de colectie, cu coperte elegante, legate in panza sau cu coperte turmentate, inspirate de Henri Matisse:)