Geisel – Biblioteca Universitatii din California

Nu m-am hotarat daca ma atrage sau nu exteriorul sau impunator, geometric si aparent rigid, dar cu siguranta mi-a captat atentia. Biblioteca Geisel a fost proiectata in 1970 de arhitectul William Pereira, renumit pentru proiectele sale futuriste, printre care se numara si Piramida Transamerica din San Francisco. (la fel de „colturoasa”, dar intr-un mediu poate mai potrivit)

Cladirea din beton armat si sticla, care adaposteste patru din cele noua biblioteci ale universitatii din California, se ridica cu opt niveluri deasupra solului, sub forma unei piramide inversate. Primele doua etaje formeaza un piedestal pentru urmatoarele sase niveluri, totul concretizandu-se intr-un turn in trepte, care a devenit un simbol vizual pentru Universitate. Din cate am citit, conturul bibliotecii se afla si pe logo-ul Universitatii din California.

Biblioteca a devenit rapid un punct de reper mult-iubit atat in cadrul cat si in afara campusului, iar numele acesteia a fost schimbat dupa Audrey si Theodor Geisel (pe care il cunoasteti probabil ca Dr. Seuss) in 1995, recunoscandu-se astfel sprijinul lor generos pentru bibliotecile universitatii si angajamentul lor pentru cresterea nivelului de alfabetizare.

Geisel Biblioteca a fost numita una dintre cele mai moderne 25 biblioteci din lume. Cladirea modernista, care seamana si cu o nava spatiala, a fost remarcata, impreună cu celelalte cladiri de pe lista intocmita de http://www.bestcollegesonline.com-pentru „arhitectura eleganta si folosirea celor mai recente tehnologii.” Eu nu as numi-o eleganta, ci mai degraba…impresionanta si impunatoare, dar nu toate gusturile se aseamana.

Oricum, este cu siguranta una dintre bibliotecile universitare care mi-a atras atentia si pe care mi-as dori sa o vizitez. Imi imaginez cate carti poate sa sustina tot acel beton 😀

P.S. Pentru cei carora li se pare familiara – in 2010, in Inception, a aparut o fortareata foarte similara acestei biblioteci 🙂

Biblioteca Universitatii din Salamanca

Mai intai o lectie de istorie… 🙂

Universitatea din Salamanca a fost infiintata in 1134 si in 1218 a primit carta regala de infiintare de la regele Alfonso al IX-lea de Leon si a devenit celebra in intreaga Europa, ca un centru didactic excelent.  A devenit, de asemenea, prima institutie de invatamant cu titlul formal de „Universitate”.

 

Cladirea principala a fost construita in 1433 si are o baza patrata si o curte interioara centrala cu galerii înconjuratoare care iti dau senzatia ca te afli intr-o manastire.

Fatada universitatii este renumita pentru stilul sau Plateresque, impozant, dand impresia ca vegheaza asupra a tot ceea ce se afla in interiorul zidurilor sale.

Si acum…biblioteca.

 

Universitatea adapostesteo o biblioteca cu peste 250,000 de carti. A avut timp, de altfel, sa stranga aceasta impresionanta colectie, tinand cont ca Biblioteca Universitatii din Salamanca este cea mai veche biblioteca din Spania, datand din 1254, cand a fost infiintata de catre Alfonso X el Sabio.

Clasica, inaltatoare, plina de detalii care ii dau un farmec aparte – detalii care, din pacate, au disparut complet din arhitectura si designul interior modern (in special daca ne gandim la mobila) – …si complesitoare, asa as descrie aceasta biblioteca.

 

Cladirea actuala a bibliotecii a fost construita in secolul 16 de catre arhitectul Manuel de Larra Churriguera, nepotul lui Alberto de Curriguera, arhitectul Plaza Mayor.

Cateva volume foarte rare isi gasesc locul aici, biblioteca fiind casa pentru 485 de carti publicate inainte de 1500 si 63.000 de carti publicate intre secolul 16 si 1830.

Noua Biblioteca Municipala din Stuttgart

Ceremonia de deschidere pentru noua Biblioteca a orasului Stuttgart (proiect Yi Architects) a avut loc pe 21 octombrie 2011. Dupa ce a castigat un concurs de proiecte in 1999, noua biblioteca din sudul Germaniei s-a lasat cu greu dezvaluita.

Noua Biblioteca Municipana a fost amplasata in Mailänder Platz, un viitor centru cultural al orasului, iar arhitectii au ales sa exprime fizic importanta acestui centru cultural prin acordarea unei prezente fizice impozante noii biblioteci. Astfel, cladirea a luat forma unui cub, cu laturi de 45 de metri. Noaptea, biblioteca arata ca un complicat cub Rubik in doua culori, dar tot ce trebuie sa faci este sa ii calci pragul pentru a-i surprinde simplitatea.

 

Forma si simetria intrarii cladirii a fost inspirata de „Cenotaf pentru Newton” de Etienne Boullée, dar inima si nucleul bibliotecii urmeaza designul vechiului panteon. Protejata de o fatada secundara, camera in forma de cub este situata in mijlocul cladirii si este iluminata de o lumina centrala situata pe acoperis. In centru se afla o fantana care transforma spatiul intr-o o zona de meditatie.

Interiorul este luminos, fara iluminare directa, este cald, fara a fi vopsit in culori calde si este intim, desi atat de deschis.

 

 

 

 

Galeria are cinci etaje si este inconjurata de o carapace de carti.Vizitatorii se deplaseaza pe scari in spirala, care ii conduc printre galeriile de lectura, concepute ca niste alei curgatoare, inundate de lumina de la acoperisul de sticla. Nu urci pur si simplu niste scari, ci descoperi universul din jurul tau.

 

 

 

 

 

 

 

Forumul, o a treia camera centrala, se află sub „inima”. Aceasta este o camera pentru evenimente care se afla in apropierea caii de lumina care traverseaza primul si al doilea subsol.

Albul imaculat poate parea putin neprietenosi pentru unii, dar sugereaza importanta cartilor, centrul atentiei aici, si a vizitatorilor, petele de culoare ce strabat coridoarele bibliotecii.

Biblioteca si Casa de cultura din Vennesla

Pentru noua biblioteca si centrul comunitar din Vennesla, arhitectii norvegieni Helen & Hard au inventat o eleganta sofisticata. Proiectul imbina un centru comunitar si un spatiu de invatare, iar noua fatada il transforma intr-o prelungire gratioasa a pietei principale din oras.

Structura bibliotecii este una foarte interesanta, ea fiind constituita din 27 de „coaste”, pe care le puteti vedea in imaginea de mai sus. Coastele dau o forma geometrica interesanta si lina acoperisului si dau, de asemenea, acea orientare ondulata si eleganta spatiului generos din interior. Tot ele delimiteaza spatiile personale de studiu (o idee ingenioasa si practica) create in biblioteca.

Structura expresiva combina infrastructura tehnica si functionalitatea intr-un element arhitectural care creeaza o identitate estetica dinamica, pentru ca proiectul sa-si atinga scopul initial, acela de a transforma acest spatiu intr-un punct esential al orasului, care sa marcheze centrul cultural al Venneslei.

Noua biblioteca din Vennesla inglobeaza si o cafenea, sali de conferinta si sali administrative, leagand o casa comunitara si un centru de invatare.

Pe ideea unui spatiu public primitor, toate functiile principale au fost adunate intr-un singur spatiu generos, permitand structurii, impreuna cu mobila si cu interfetele spatiale, sa fie vizibila in interior si din exterior. Un pasaj integrat aduce tumultul orasului in cladire – o alta idee ingenioasa pentru a imbina mai bine orasul si centrul cultural.

In plus, brief-ul a cerut ca noua cladire sa fie deschisa catre si usor accesibila din piata principala a orasului, tricotand impreuna tesatura urbana deja existenta. Acest lucru a fost realizat folosind o fatada mare de sticla si oferind o zona de relaxare, in aer liber, dar, in acelasi timp protejata.

Concluzia este ca spatiul imbina practicul cu o structura ingenioasa si eleganta, unind orasul cu acest spatiu de invatare si oferind locuitorilor orasului o experienta culturala specifica secolului 21. O sa ma opresc aici (cu greu), in asteptarea unui proiect la fel de ingenios si in Romania… 🙂

Biblioteca din Alexandria

Bibliotheca Alexandrina (Biblioteca din Alexandria) este o reincarnare minunata a faimoasei biblioteci  antice din Alexandria. Biblioteca originala adapostea cea mai mare colectie de manuscrise din lume si a fost un important centru de invatare pentru 600 de ani, pana cand a ars, in secolul al treilea.  Noua biblioteca, ce seamana cu un disc in unghi sau cu un ceas solar imens, a fost proiectata de un arhitect norvegian si a costat aproximativ 200 milioane $.

Biblioteca din Alexandria are o importanta religioasa, datorita rolului sau original, cel de templu, asocierii sale cu teologi crestini precum Origen al Alexandriei si datorita colectiei sale ce includea multe manuscrise religioase (inclusiv copii rare ale Qur’an-ului).

Reconstruirea bibliotecii a returnat orasului statutul sau anterior, de centru de invatamand si schimb cultural, si i-a daruit o cladire reper. Spiritul cooperarii internationale, in care a fost conceputa, finantata si proiectata biblioteca a fost pastrat, in dorinta de a crea o institutie cu o perspectiva cu adevarat globala. In acelasi timp, cladirea este impresionanta din punct de vedere tehnic.

Constructia a fost proiectata ca un disc inclinat, ce se ridica de la sol, cu patru niveluri sub pamant si sapte deasupra. Scheletul cladirii este cea mai inovativa parte a proiectului. Jumatatea „scufundata” a acesteia, de 18 metri, intr-un loc atat de apropiat de mare, a ridicat serioase probleme structurale. Peretele cu diafragma circulara este considerat a fi cel mai mare din lume, cu un diametru de 160 de metri si cu o inaltime de 35 de metri. Fundatiile sunt unice,  fiind proiectate ca gramezi de tensiune, cu o fundatie de pluta grea, pe partea de sud, si ca gramezi de compresie, care sa preia greutatea, in partea de nord. Una dintre cele mai de succes proprietati ale cladirii este utilizarea luminii naturale, atrase prin panouri vitrate situate pe acoperis.  Orientarea panourilor a fost studiata indeaproape in stadiul de proiectare, pentru a lasa sa treaca nivelul maxim de lumina naturala, in afara luminii directe a soarelui.

 Pe langa acestea, facilitatile interioare sunt impresionante si includ o sala de lectura principala, cu locuri pentru 2.000 de cititori, sase biblioteci specializate, trei muzee, sapte centre de cercetare, trei galerii permanente, spatiu pentru expozitii temporare, un planetarium, o piata publica, birouri, o cantina si toate serviciile necesare unui astfel de complex. Forma circulara a bibliotecii are si o importanta simbolica puternica si o prezenta iconica.  Peretele exterior este placat cu patru mii de blocuri de granit, in care sunt sculptate litere din alfabetele lumii.

Majoritatea celor care folosesc aceasta biblioteca sunt studenti la Universitatea din Alexandria si elevi de la scolile locale.

Cele trei sali mari si teatru din interiorul complexului permit organizarea simultana de simpozioane, conferinte si prelegeri. Mai mult, directorul sau general a declarat ca dialogul este cel mai bun mijloc de dezvoltare. Ca rezultat, biblioteca a gazduit 18 simpozioane in primele 4 luni din 2011.

Multe dintre conferintele sustinute in complex au beneficiat de atentie regionala sau internationala, crescand profilul intregului oras. De asemenea, biblioteca a actionat precum un catalist al imbunatatirilor in oras, precum renovarea drumurilor, construirea de poduri si renovarea hotelurilor.  

Astfel, putem spune ca aceasta biblioteca a pus din nou Egiptul pe harta centrelor moderne culturale.